sâmbătă, 19 martie 2011

Referate ce se vor prezenta la seminarul de Drept civil (anul I), în săptămâna 21-25.03.2011

Lovin Geanina - Suspendarea cursului prescripției extinctive;

Neculaiu George - Repunerea în termenul de prescripție;

Matei Daniela - Întreruperea cursului prescripției extinctive;

Postelnicu Veronica - Repunerea în termenul de prescripție;

Crăciun Ana-Maria - Repunerea în termenul de prescripție.

Referate ce se vor prezenta la seminarul de Drept civil (anul II)- vineri, 25.03.2011

Bichiru Mihaela - Rezoluțiunea și rezilierea contractelor;

Crețu Mihai - Rezoluțiunea și rezilierea contractelor.

joi, 10 martie 2011

Referate ce se vor prezenta la seminarul de Drept civil (anul I), în săptămâna 14-18.03.2011

Regimul juridic al nulităților - Căuș Aneta;

Natura juridică a prescripției extinctive - Besete Adina;

Delimitarea domeniului de aplicare a prescripției extinctive - Borș Roxana;

Natura juridică a prescripției extinctive - Condrea Fănica;

Efectele prescripției extinctive - Constantin Vasilica;

Conceptul de nulitate a actului juridic civil. Funcțiile nulității actului juridic civil - Radev Ana-Maria;

Efectele anulării actului juridic civil față de terți - Patriche Ionela;

Efectele prescripției extinctive - Mușunoi Corina;

Rolul și funcțiile prescripției extinctive - Muntenaș Gina;

Regimul juridic al nulităților - Șerbănică Cosmina;

Efectele anulării actului juridic civil între părți - Sava Florin;

Rolul și funcțiile prescripției extinctive - Zaharia Cătălina.



Referate ce se vor prezenta la seminarul de Drept civil (anul II)- vineri, 11.03.2011

Momentul și locul încheierii contractului - Filote Camelia

miercuri, 9 martie 2011

În atenția studenților din anul I

DECRET nr. 167 din 21 aprilie 1958 *** Republicat

privitor la prescripţia extinctiva*)

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 11 din 15 iulie 1960

*) Prezentul text republicat al 167 30 801 0 38>Decretului nr. 167 din 21 aprilie 1958, cuprinde textul iniţial al decretului cu modificările aduse prin Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960, având şi o noua numerotare a articolelor.

Aceasta republicare cu o noua renumerotare a articolelor, s-a făcut în temeiul art. IV din Decretul nr. 218/1960.

ART. 1

Dreptul la acţiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.

Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii.

Orice clauza care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.

ART. 2

Nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricind, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.

ART. 3

Termenul prescripţiei este de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de 18 luni.

Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, în raporturile ce izvorăsc din asigurare, termenul de prescripţie este de 2 ani, în afară acelor raporturi ce izvorăsc din asigurările de persoane în care obligaţiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare; cu privire la primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 22.

ART. 4

În raporturile dintre organizaţiile socialiste, termenul prescripţiei este de 6 luni în ce priveşte dreptul la:

a) orice acţiune izvorita din transmiterea unor produse calitativ necorespunzătoare sau pentru netransmiterea în tot sau în parte a unor produse datorate;

b) orice acţiune prin care se pretinde plata unor penalităţi ori, amenzi civile;

c) orice acţiune pentru restituirea de diferenţe de preţ rezultate din recalcularea preţurilor în temeiul dispoziţiilor legale sau din aplicarea gresita a preţurilor sau tarifelor legale;

d) orice acţiune a organizaţiilor socialiste privitoare la serviciile de telecomunicaţii ce acestea folosesc;

e) orice acţiune izvorita dintr-un contract de transport terestru, aerian sau pe apa, îndreptată impotriva unei organizaţii socialiste de transport.

Termenul de prescripţie este de un an, dacă contractul de transport a fost încheiat spre a fi executat succesiv cu mijloace de transport felurite.

Termenul de prescripţie prevăzut de prezentul articol nu este aplicabil în raporturile dintre întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi organizaţiile socialiste furnizoare de mărfuri pentru export sau beneficiare ale produselor importate.

ART. 5

Dreptul la acţiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.

ART. 6

Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de un an.

ART. 7

Prescripţia începe sa curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.

În obligaţiile care urmează sa se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe sa curgă de la data naşterii raportului de drept.

Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe sa curgă de la data cînd s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.

ART. 8

Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe sa curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît şi pe cel care răspunde de ea.

Dispoziţiile alineatului precedent se aplica prin asemănare şi în cazul imbogatirii fără just temei.

ART. 9

Prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act juridic pentru violenta, începe sa curgă de la data cînd aceasta a încetat.

În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe sa curgă de la data cînd cel îndreptăţit, reprezentantul sau legal sau persoana chemată de lege sa-i încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai tirziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.

ART. 10

În raporturile dintre organizaţiile socialiste, prescripţia dreptului la acţiune izvorit din transmiterea unor produse calitativ sau cantitativ necorespunzătoare începe sa curgă de la data cînd produsele au fost efectiv preluate de organizaţia beneficiara, indiferent dacă a fost sau nu întocmit proces-verbal la constatare a lipsurilor.

ART. 11

Prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, începe sa curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tirziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării.

Prescripţia acţiunii privind viciile unei construcţii, începe sa curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai tirziu de la împlinirea a trei ani de la predare.

Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce nici o atingere termenelor de garanţie, legale sau convenţionale.

ART. 12

În cazul cînd un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebita.

ART. 13

Cursul prescripţiei se suspenda:

a) cît timp cel impotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forta majoră sa facă acte de întrerupere;

b) pe timpul cît creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Romane, iar acestea sînt puse pe picior de război;

c) pînă la rezolvarea reclamaţiei administrative facuta de cel îndreptăţit, cu privire la despăgubiri sau restituiri, în temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta şi telecomunicaţii, însă cel mai tirziu pînă la expirarea unui termen de 3 luni socotit de la înregistrarea reclamaţiei.

ART. 14

Între părinţi sau tutor şi cei ce se afla sub ocrotirea lor, între curator şi acei pe care îi reprezintă precum şi între orice alta persoana care, în temeiul legii sau al hotărîrii judecătoreşti, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sînt astfel administrate, prescripţia nu curge cît timp socotelile nu au fost date şi aprobate.

Prescripţia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu, cît timp nu are reprezentant legal şi nici impotriva celui cu capacitate restrînsa, cît timp nu are cine sa-i încuviinţeze actele.

Prescripţia nu curge între soţi în timpul căsătoriei.

ART. 15

După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare.

Prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la încetarea cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decît după expirarea unui termen de o luna de la suspendare.

ART. 16

Prescripţia se întrerupe:

a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, facuta de cel în folosul căruia curge prescripţia.

În raporturile dintre organizaţiile socialiste, recunoaşterea nu întrerupe curgerea prescripţiei;

b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanta judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;

c) printr-un act începător de executare.

Prescripţia nu este întreruptă, dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecata sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

ART. 17

Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o.

După întrerupere începe sa curgă o noua prescripţie.

În cazul cînd prescripţia a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecata ori de arbitrare sau printr-un act începător de executare, noua prescripţie nu începe sa curgă cît timp hotărîrea de admitere a cererii nu a rămas definitiva sau, în cazul executării, pînă la îndeplinirea ultimului act de executare.

ART. 18

Instanta judecătorească şi organul arbitral sînt obligate ca, din oficiu, sa cerceteze, dacă dreptul la acţiune sau la executarea silită este prescris.

ART. 19

Instanta judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, sa dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori sa încuviinţeze executarea silită.

Cererea de repunere în termen va putea fi facuta numai în termen de o luna de la încetarea cauzelor care justifica depăşirea termenului de prescripţie.

ART. 20

Debitorul care a executat obligaţia după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara înapoierea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu stia ca termenul prescripţiei era împlinit.

Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile în cazul cînd debitorul este o organizaţie socialistă, dacă la împlinirea prescripţiei aceasta organizaţie este obligată, potrivit legii, sa verse la bugetul de stat ceea ce datora fostului creditor.

ART. 21

Dispoziţiile Decretului de fata nu se aplica dreptului la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatiune, servitute şi superficie.

ART. 22

Impozitele şi taxele datorate statului, contribuţia pentru asigurări sociale, precum şi primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, rămîn supuse dispoziţiilor privitoare la prescripţie din legile speciale.

ART. 23

Dreptul la acţiunea privitoare la sume de bani consemnate sau depuse la instituţiile de banca, credit şi economie sau la orice alte organizaţii socialiste, pe seama statului ori a organizaţiilor de stat, se prescrie în termen de 3 ani de la data consemnarii sau depunerii.

Cu toate acestea cînd eliberarea sumelor consemnate sau depuse este condiţionată de un act al organului judecătoresc sau al altui organ de stat, aceste sume vor fi restituite celor în drept la prezentarea actului respectiv; dreptul la acţiune în acest din urma caz se prescrie în termen de un an de la data cînd se poate cere restituirea pe baza actului organului de stat.

Dispoziţiile alineatelor precedente nu sînt aplicabile sumelor constituite drept garanţie pe baza normelor legale sau a clauzelor contractuale.

ART. 24

Dreptul la acţiunea privitoare la sumele de bani încasate din vînzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc, se prescrie în termen de 60 zile de data cînd urma sa aibă loc spectacolul.

ART. 25

Dispoziţiile prezentului Decret sînt aplicabile şi prescripţiilor neimplinite la data intrării sale în vigoare, în care caz termenele de prescripţie prevăzute în Decretul de fata vor fi socotite ca încep sa curgă de la intrarea în vigoare a acestui Decret.

Cu toate acestea, dispoziţiile legii anterioare, privitoare la termenele de prescripţie, rămân mai departe aplicabile, dacă termenele ce ele prevăd se împlinesc înaintea celor fixate prin prezentul Decret.

ART. 26.

Pe data intrării în vigoare a Decretului de fata, se abroga orice dispoziţii legale contrare prezentului Decret, în afară de cele care stabilesc un termen de prescripţie mai scurt decît termenul corespunzător prevăzut prin Decretul de fata.

sâmbătă, 5 martie 2011

Cursul de Drept civil. Teoria generală a obligațiilor (anul II) se va desfășura începând cu săptămâna viitoare în sala M 120.

vineri, 4 martie 2011

În atenția studenților din anii I și II: definiții ale celor mai des folosite contracte speciale

  1. Vânzarea-cumpărarea este un contract prin care una dintre părți – vânzătorul – strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părți – cumpărătorul – care se obligă în schimb a plăti vânzătorului prețul bunului vândut. (art. 1294 C.civ.)
  2. Potrivit art. 1405 C.civ., schimbul este un contract prin care părțile – numite copermutanți – își dau respectiv un lucru pentru altul.
  3. Donația este un contract solemn, unilateral și cu titlu gratuit prin care una din părți, numită donator, cu intenție liberală își micșorează în mod actual și irevocabil patrimoniul său cu un drept (real sau de creanță), mărind patrimoniul celeilalte părți, numită donatar, cu același drept, fără a urmări să primească ceva în schimb (art. 801 și 803 C.civ.).
  4. Locațiunea este un contract prin care o persoană, numită locator, se obligă să asigure unei alte persoane, numită locatar (chiriaș), folosința temporară, totală sau parțială, a unui bun în schimbul unei sume de bani sau alte prestații, numită chirie (art. 1411 C.civ.).
  5. Închirierea de locuințe este un contract prin care o persoană, numită locator, se obligă să asigure unei alte persoane, numită chiriaș (sau locatar), folosința temporară, totală sau parțială, a unei locuințe în schimbul unei sume de bani, numită chirie.
  6. Contractul de arendare, varietate a contractului de locațiune, este un contract prin care una dintre părți, numită arendator, transmite celeilalte părți, numită arendaș, bunuri agricole în vederea exploatării pe o durată determinată și în schimbul unui preț, numit arendă, stabilite de părți.
  7. În baza contractului de antrepriză una dintre părți, numită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său și în mod independent o anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preț.
  8. Mandatul este un contract prin care o persoană, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezintă (art. 1532 și urm. C.civ.).
  9. Împrumutul de folosință (comodatul) este un contract prin care o persoană, numită comodant, remite spre folosință temporară unei alte persoane, numită comodatar, un lucru determinat cu obligația pentru acesta din urmă de a-l restitui în natură, în individualitatea sa (art. 1560 C.civ.).
  10. Împrumutul de consumație (împrumutul propriu-zis) este un contract prin care o persoană, numită împrumutător, transmite în proprietatea unei alte persoane, numită împrumutat, o câtime de lucruri fungibile și consumptibile cu obligația pentru împrumutat de a restitui la scadență o cantitate egală de lucruri de același gen și calitate (art. 1576 C.civ.).
  11. Depozitul este un contract prin care o persoană, numită deponent, încredințează un lucru altei persoane, numită depozitar, care se obligă să-l păstreze pe o perioadă determinată sau nedeterminată și să-l restituie la cerere în natură.
  12. Prin contractul de rentă viageră o persoană înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani (capital) în schimbul unei prestații periodice în bani, care urmează a i se plăti până la decesul său (renta viageră). Persoana care înstrăinează bunul sau plătește suma de bani se numește credirentier (creditorul rentei), iar persoana care se obligă să plătească periodic suma de bani stipulată se numește debirentier (debitorul rentei).
  13. Prin contractul de întreținere una dintre părți înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani (capital), iar cealaltă parte se obligă să-i asigure întreținerea în natură (de regulă, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) pe timpul cât va trăi, iar după moarte s-o înmormânteze.
  14. Jocul și prinsoarea (aceasta din urmă numită și pariu sau rămășag) sunt contracte aleatorii prin care părțile se obligă reciproc a plăti o sumă de bani sau alt lucru câștigătorului în funcție de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt – depinzând de forța, îndemânarea, dibăcia, cunoștințele, inteligența etc. părților contractante ori a altor persoane sau de hazard – care face să existe șanse de câștig – pierdere pentru ambele (toate) părțile contractante.
  15. Tranzacția este un contract prin care părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se poate naște (art. 1704 C.civ.) prin concesii reciproce, constând în renunțări reciproce la pretenții sau în prestații noi săvârșite ori promise de o parte în schimbul renunțării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.

joi, 3 martie 2011



Să vină primăvara!